Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că joi, 25 iulie a.c., Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024.
„Aprobăm tot azi și un set de măsuri pentru organizarea și desfășurarea în bune condiții a alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și 8 decembrie și a celor parlamentare, de pe 1 decembrie. Am preluat idei foarte bune din partea unor ONG-uri importante, precum Expert Forum sau Funky Citizens, cărora le mulțumesc pentru dialogul onest și eficient. Nu vrem să mai permitem acele situații inadmisibile, cum au fost la alegerile din iunie, generate mai ales de unii primarii din Capitală: i-au lăsat pe președinții de secții zile în șir în fața Birourilor Electorale de circumscripție pentru a finaliza predarea voturilor. Prin aceste noi decizii, ne asigurăm ca așa ceva nu se va mai întâmpla!”, a declarat Marcel Ciolacu, premierul României înainte de ședința de Guvern.
Prin aprobarea acestui act normativ, Guvernul a stabilit un set de măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale și parlamentare care vor avea loc la sfârșitul acestui an, în completarea cadrului juridic general în vigoare privind alegerile.
„Dacă va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidențiale, el va fi organizat la două săptămâni de la primul tur de scrutin, adică pe 8 decembrie. Când ne referim la alegerile pentru președintele României, vorbim numai de primul tur de scrutin. Aceasta este data de referință pentru alegerea Președintelui României.”, a declarat președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă.
Ce prevede acest set de măsuri?
Acest set de măsuri prevede:
- crearea unei infrastructuri electorale separate pentru cele două tipuri de scrutin,
- modalitatea în care sunt desemnați membrii birourilor electorale de la cele două alegeri,
- nivelul indemnizației pe care o primesc acești membri, care este identic cu nivelul indemnizațiilor pe care le-au primit membrii birourilor electorale la alegerile din 9 iunie.
„Pentru că, în legislația electorală, care în ceea ce privește alegerea președintelui României, spre exemplu, era mai veche de 8 ani, prevedea un nivel al indemnizației de 17 lei pe zi pentru fiecare membru al birourilor electorale, ceea ce probabil ar fi fost descurajant pentru unii, astfel încât nivelul aprobat prin această ordonanță de urgență, identic, repet, cu cele date pentru participarea la alegerile din 9 iunie, este un pic mai atractiv și ne permite selectarea unor oameni cu o pregătire corespunzătoare care să asigure buna desfășurare a alegerilor.”, a adăugat Toni Greblă.
De asemenea, mai sunt prevăzute unele măsuri care vizează îmbunătățirea unor aspecte care nu au funcționat tocmai corespunzător la alegerile din vară.
„Mă refer mai ales la asigurarea birourilor electorale, a spațiilor corespunzătoare în care…birourile electorale de circumscripție județeană, respectiv birourile electorale de sector ale municipiului București să fie asigurate de către autoritățile locale: primari, respectiv președinți de consilii județene, în așa fel încât să permită desfășurarea activității în mod corespunzător, adică să existe spațiile necesare pentru prezența simultană a mai multor președinți ai secțiilor de votare din circumscripția respectivă, a tuturor materialelor necesare desfășurării sau rezultate în urma desfășurării și să aibă în vedere și faptul că aceste alegeri vor fi organizate în lunile noiembrie, respectiv decembrie, ceea ce înseamnă să aibă sursele de căldură asigurate, iluminatul ș.a.m.d.”, a completat președintele Autorității Electorale Permanente.
Toate vor fi verificate de Autoritatea Electorală Permanentă după ce acestea vor fi propuse ca sedii de către autoritățile publice locale.
De asemenea, au fost prevăzute câteva noutăți în ceea ce privește votul prin corespondență pentru cetățenii români care votează în străinătate, atât pentru alegerile parlamentare, cât și pentru alegerile prezidențiale:
- cei care au primit un plic cu materialele necesare votării prin corespondență și care, până la o anume dată, diferită de cele două tipuri de alegeri, nu au fost transmise la biroul electoral pentru votul prin corespondență, aceștia vor fi înștiințați de Autoritatea Electorală Permanentă despre acest fapt și vor putea să opteze, să aleagă să voteze la secția de votare la care sunt arondați, să-și anunțe intenția de vot către o anume secție sau direct să voteze la secția de vot cea mai apropiată de domiciliu, de reședința din străinătate pe care o au acești cetățeni români.
- Dacă vorbim de votul prin corespondență – există posibilitatea ca cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate să se înscrie pe un site dedicat, site administrat de Autoritate Electorală Permanentă, site care este funcțional de la data de 1 aprilie. Vor putea să opteze pentru unul din scrutine până la sfârșitul lunii septembrie, respectiv până la sfârșitul lunii octombrie.
Până în prezent şi-au manifestat intenția de a vota prin corespondență aproximativ 1.800 de alegători pentru parlamentare și peste 1.900 pentru alegerile pentru președintele României. În străinătate vor fi organizate 915 secții de voatre.
Declarațiile complete ale președintelui Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă ⬇️⬇️⬇️
Când au alegerile?
Ziua de duminică, 1 decembrie 2024, a fost stabilită ca dată a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024.
Totodată, ziua de duminică, 24 noiembrie 2024, a fost stabilită ca dată a alegerilor pentru Președintele României din anul 2024.
„Menționăm că alegătorii români care doresc să voteze la alegerile prezidențiale și/sau la alegerile parlamentare din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din străinătate mai aproape de domiciliu sau reședință se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro.”, a transmis AEP.
Portalul cuprinde două secțiuni: Alegerea Președintelui României și Alegerea Senatului și a Camerei Deputaților. În cadrul fiecărei secțiuni există două categorii: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.
