În fiecare an, la data de 14 octombrie, credincioșii ortodocși din întreaga țară își îndreaptă atenția către Sfânta Parascheva, considerată Ocrotitoarea Moldovei. Această sărbătoare atrage mii de pelerini la Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se află moaștele Sfintei, păstrate aici de mai bine de 380 de ani.
Cine a fost Sfânta Parascheva?
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în localitatea Epivata, lângă Constantinopol, în prezent parte a Turciei. Provenea dintr-o familie de creștini, iar încă din copilărie a fost cunoscută pentru devotamentul său față de Dumnezeu și pentru faptele sale de milostenie. La vârsta de 15 ani, a ales să-și dedice viața slujirii lui Dumnezeu, retrăgându-se la o mănăstire.
A trăit în sărăcie și smerenie, dedicându-și timpul rugăciunii și ajutorării celor în nevoie. După o perioadă petrecută la mănăstire, Sfânta Parascheva a decis să trăiască în pustietate, dedicându-se complet vieții ascetice.
După moartea sa, sfințenia vieții pe care a dus-o a fost recunoscută, iar trupul ei a fost descoperit neputrezit. Moaștele sale au fost considerate făcătoare de minuni, iar Sfânta a fost canonizată.
Moaștele Sfintei Parascheva la Iași
Moaștele Sfintei Parascheva au ajuns la Iași în anul 1641, în timpul domniei lui Vasile Lupu, domnitor al Moldovei. Acesta le-a adus din Constantinopol ca dar pentru Biserica Trei Ierarhi, iar în prezent sunt așezate în Catedrala Mitropolitană. Pelerinii vin în număr mare pentru a se ruga la racla Sfintei, cerând ajutor și binecuvântare.
În zilele de sărbătoare, în Iași, se desfășoară tradiționalul pelerinaj de Sfânta Parascheva. Mii de oameni vin să se roage și să aducă ofrande, sperând să primească vindecare, protecție și ocrotire divină.
Semnificația Sfintei Parascheva pentru credincioși
Sfânta Parascheva este văzută ca protectoare a celor săraci, a bolnavilor și a celor aflați în suferință. De-a lungul timpului, numeroase minuni i-au fost atribuite, iar pelerinii mărturisesc adesea cum rugăciunile adresate ei le-au fost ascultate. Credința în puterea Sfintei Parascheva depășește granițele Moldovei, atrăgând pelerini din întreaga țară și din alte colțuri ale lumii.
Pentru mulți, vizita la Iași și întâlnirea cu moaștele Sfintei Parascheva reprezintă un prilej de reculegere spirituală și de întărire a credinței. De-a lungul anilor, aceasta a devenit una dintre cele mai mari sărbători religioase din România.
O icoană pe sticlă, pictată în cea de-a doua jumătate a secolului a XIX-lea în centrul de iconari Șcheii Brașovului, aflată în prezent în expoziția permanentă a Muzeul de Artă Populară din Constanța.

Sursă foto: facebook/Muzeul de Artă Populară
Tradiții și obiceiuri
În satul de altădată, praznicul reprezenta o dată importantă din calendarul pastoral, aceasta fiind ziua în care se pregăteau turmele pentru iernat. Din 14 octombrie începeau să se deschidă și târgurile în care se valorificau produsele turmelor de oi.
În unele părți ale țării, oamenii aduc la biserică plante medicinale (cum ar fi busuiocul și pelinul), pentru a fi binecuvântate de preot, după care le folosesc ca leacuri pentru diverse afecțiuni. Se crede că Sfânta Parascheva binecuvântează aceste plante și le sporește puterea de vindecare.
De Sfânta Parascheva, se obișnuiește să se împartă mâncare și alte bunuri celor nevoiași, ca semn de milostenie. Printre alimentele împărțite se numără pâinea, fructele, coliva și alte mâncăruri de post.
În această zi, se făceau și predicții meteorologice existând credința că așa cum va fi de ziua Sfintei, așa va fi până la Sfântul Dumitru. Dimineața, ciobanii preziceau vremea în funcție de cum stăteau oile în staul: dacă le găseau grămadă, era semn că iarna va fi grea, iar dacă stăteau răsfirate, se anunța o iarnă blândă.
Printre cele mai populare nume care își serbează astăzi onomastica se numără: Paraschiva, Chivuța, Vuța, Chivu, Paraschev și Petcu.