Pe 7 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Acesta este un moment de aducere aminte a vieții și activității unei figuri fundamentale în istoria creștinismului, care a pregătit calea pentru venirea Mântuitorului Iisus Hristos.
Sfântul Ioan Botezătorul a fost fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, verişoara Fecioarei Maria. Conform tradiției biblice, nașterea sa a fost una miraculoasă, căci părinții săi erau în vârstă și nu aveau copii. Îngerul Gabriel le-a vestit acestora, în mod divin, nașterea unui fiu, care va avea un rol esențial în istoria mântuirii.
Ioan s-a retras în pustiu, trăind o viață aspră, dedicată rugăciunii și penitenței. Apoi, la vârsta maturității, el a început să predice în Iudeea, în special în jurul râului Iordan, îndemnând oamenii la pocăință și la botez pentru iertarea păcatelor.
Botezul lui Iisus de către Ioan este un moment definitoriu, marcat de prezența Duhului Sfânt care s-a pogorât în chip de porumbel și de vocea Tatălui ceresc care a spus că Hristos este Fiul Său cel iubit.
Sărbătoarea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul are o semnificație profundă pentru credincioșii ortodocși. Aceasta marchează recunoașterea sfântului ca un vestitor al venirii Mântuitorului și al predicii Sale de pocăință.
În tradiția ortodoxă, Ioan Botezătorul este considerat „înaintemergătorul Domnului”, iar acest titlu reflectă esența misiunii sale. El a fost cel care a pregătit sufletele oamenilor pentru primirea învățăturii lui Iisus și a deschis calea pentru lucrarea mântuitoare a Mântuitorului. În cadrul sărbătorii, credincioșii sunt invitați să mediteze la învățăturile sale și la mărturia pe care a dat-o despre Iisus.

Tradiții și Obiceiuri de Sfântul Ioan Botezătorul
Un obicei popular asociat cu această zi este sfințirea apelor, care se face în mod special în biserici, dar și în râuri sau lacuri, simbolizând curățirea și purificarea spirituală. Aceasta reprezintă, în esență, botezul cu apă al Sfântului Ioan, care era simbolul pocăinței și al întoarcerii la Dumnezeu.
Se spune că, în dimineața zilei de Sfântul Ion, credincioșii trebuie să se stropească cu agheasma pe care au luat-o de la biserică în ziua precedentă, de Bobotează, pentru a fi protejați de boli pe parcursul anului.
De asemenea, în această zi, cine nu se bucură, va fi trist tot anul. Mai mult, nu este bine să faci curățenie, să speli hainele, ori să faci alte munci grele.
De praznicul Sfântului Prooroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului, oamenii din satul tradițional petreceau cu voie bună, pentru a fi veseli tot anul. În această zi, nevestele puteau să facă orice, chiar și să își lase bărbații nemâncați fără ca aceștia să se supere pe ele.
Despre Sfântul Ioan Botezătorul, se spune că este întemeitorul posturilor. Conform credințelor populare, el este ocrotitorul roadelor pământului, protectorul agricultorilor și al crescătorilor de vite, dar și al pruncilor.
Astăzi își celebrează onomastica toți cei care poartă prenumele Ioan, Ioana sau derivate ale acestora.
Cele mai cunoscute prenume: Ioan, Ionuţ, Ion sau Ioana
Derivate: Ionel, Nelu, Ivan, Jan, Ionică, Jean, Ioniţă, Ioana, Ionela, Oana, Ionica, Nela, Ionelia, Jana, Ionuţa sau Onuţa.
Aproape două milioane de români îşi serbează onomastica. Cei mai mulți sunt bărbați.
Sursă foto: crestinortodox.ro